” Nu vom fi niciodata destuli de recunoscatori fata de pamantul care ne-a dat totul .”
Constantin Brancusi
In una din vizitele mele in Romania dupa ce ne-am stabilit in USA la o scurta oprire in Tg. Jiu in drum catre Bucuresti nu am pierdut prilejul sa contemplu din nou , de data aceasta prin intermediul aparatului foto , frumusetea operelor de arta a marelui Constantin Brancusi.
Dintotdeauna am fost fascinat de cugetarile marelui sculptor
” Teoriile nu-s decat mostre fara valoare. Numai fapta conteaza ! “ ,pe vremea cand studiam Artele Martiale in Romania eram chiar putin fanatic dupa vorbele de duh exprimate de Parintele Sculpturii Moderne care de ce sa nu recunosc m-a impins in momente dificile sa trec peste ele, si datorita acestui interes am incercat sa descopar cat mai multe informatii despre viata acestui geniu.
Photo 1
Nu as vrea sa par prea fanatic dar cred si am vazut pe mine personal ca devenim putin mai romani cand ajungem sa traim in strainatate si apreciem mult mai mult decat cand eram acolo valorile romanesti.
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulara a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.
Photo 2
Nascut la Hobita langa Tg. Jiu in judetul Gorj in anul 1876, intr-o zona recunoscuta pentru bogatia sculpturilor in lemn, intr-o familie de tarani romani destul de saraci, Constantin Brancusi de la varsta de 7 ani incepe sa umble cu oile iar la varsta de 9 ani paraseste satul natal, familia si pleaca la Tg. Jiu iar la varsta de 13 ani pleaca la Craiova unde pentru multi ani lucreaza intr-un magazin de alimente.
Photo 3
La vremea cand a implinit 18 ani, impresionat de talentul lui Brancusi de a sculpta in lemn, proprietarul magazinului unde lucra i-a platit studiile la Scoala de Meserii din Craiova. Aici invata sa scrie, sa citeasca si sa isi exploateze talentul artistic iar in anul 1898 absolveste cu onoruri aceasta scoala.
” Cine nu iese din EU,
n-atinge absolutul si nu descifreaza Viata ! “
- Photo 4
In anul 1903 pleaca la Munich-GERMANIA iar de aici pleaca pe jos prin ELVETIA pana in Langres – FRANTA si de acolo cu trenul la Paris unde este acceptat si apreciat de comunitatea de artisti si in cativa ani ajunge sa lucreze in atelierul si ca ucenic al lui Auguste Rodin , un mare sculptor francez al acelor timpuri.
Chiar daca il admira foarte mult pe Rodin , la numai 2 luni de zile de la acceptarea de catre acesta in atelierele lui , Brancusi porneste cariera pe cont propriu mentionand la aceea vreme ceea ce l-a facut celebru:
” Nici un Copac nu poate creste la umbra altui mare Copac ! “
Photo 5
Photo 6
În 1914, Brâncusi deschide prima expozitie în America la Photo Secession Gallery din New York, care provoaca o enorma senzatie. Colectionarul american John Quinn îi cumpara mai multe sculpturi, asigurându-i o existenta materiala prielnica creatiei artistice.
În anul 1940 Brâncusi participa la cele mai importante expozitii colective de sculptura din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda, Anglia.
În atelierul sau din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncusi si-a creat o lume a lui, cu un cadru si o atmosfera românesca. Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brâncusi, lasate mostenire împreuna cu tot ce se afla în atelierul sau.
Photo 7
Coloana Infinitului este o sculptură monumentală a luiConstantin Brancusi. Inaugurată la 27 Octombrie 1938, Coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiţi mărgele de către Brâncuşi.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoştinţei fără sfârşit şi a fost dedicată soldaţilor români din primul razboi mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Photo 8
Iar acum ceva ce ma face sa fiu foarte mandru de originiile mele:
Coloana a fost turnată în fontă în septembrie1937 la Atelierele Centrale din Petroşani (ACP).
Acest impresionant ansamblu a marcat nu doar apogeul creatiei lui Brancusi, dar si, potrivit unor critici, inceputul declinului.
In ultimii 19 ani ai vietii artistul a realizat doar aproximativ 12 lucrari, majoritatea fiind teme pe care le mai exploatase si in trecut. Cel de al doilea razboi mondial si factorul inerent al varstei l-au impiedicat mai tarziu sa paraseasca Parisul. Pe masura ce faima sa crestea necontenit, fostul boem devenea tot mai mult un pustnic. Din cauza reticentei de a face confesiuni nu se cunoaste astazi motivul care a determinat o schimbare atat de profunda a atitudinii artistului. Cei care il cunosteau mai bine credeau ca nu este decat un joc, dar unul in care Brancusi s-a refugiat pentru a se feri de publicul avid sa-l cunoasca. Pe de alta parte, singuratatea sa era autentica, pentru ca majoritatea relatiilor sale erau superficiale sau pur profesionale. Datorita varstei ii era greu sa isi faca alti prieteni, asa ca a ales sa se refugieze in solitudine si tacere, chiar daca isi primea la fel de bucuros vizitatorii care treceau pragul atelierului.
In ultimii ani ai vietii Brancusi a fost ingrijit de doi refugiati romani, care se mutasera in apartamentul de langa atelierul sau. Pentru a-i putea desemna pe acesti ultimi prieteni mostenitori si pentru ca atelierul si lucrarile sa intre in patrimoniul Muzeului National de Arta Moderna din Paris, Brancusi a devenit cetatean francez in 1952. A murit pe 16 martie 1957, la varsta de 81 de ani, lasand in urma peste 1200 de fotografii si 215 sculpturi, de o valoare estetica si culturala incalculabila.
Si uite asa inca odata am avut sansa sa fac niste fotografii la care sa se minuneze americanii de pe aici de pe la noi.
” Atunci cand nu mai suntem copii, Inseamna ca am murit de mult ! “
Constantin Brancusi
Aici e un scurt slide show facut de noi cu fotografiile noastre: tg-jiu-romania
Brancusi la Tg Jiu ! from Valy Cofaru on Vimeo.
Loading ...
on 
on 
( Vasilica) nu am fost niciodata acolo mi-ar placea sa vizitez si eu , dar deocamdata admir minunatiile din pozele tale
Fotografiile sunt superbe ca intotdeauna. De ce mi-a placut mai mult foto Nr.2? Cred ca luna si-a jucat rolul ei si a impodobit imaginea cu acel calm si liniste caracteristica ei. Necatind ca luna este mereu rece iti da senzatia de multa caldura sufleteasca. Cu alte cuvinte ma simt acolo la masa tacerii savurind linistea si privelistea din jur. Am vizitat acele locuri, sunt impresionante. Iar tu le dai si mai mult coloraj artistic. De ce nu faci o carte ilustrata cu toate frumusetile Romaniei? Ar fi un suvenir nemaipomenit pentru turistii ce viziteaza Romania.
@ ADELINA – sa merci Ade ca se merita si de acolo sa conduci pe defileu pana Petrosani, noua ne place mult zona
@ stelica – multumim de aprecieri si bine ai venit in micul nostru cerc de prieteni. In legatura cu cartea ilustrata nu esti primul care imi sugereaza , am mai gandesc si foarte probabil dar asta inseamna sa o incep dupa ce ne intoarcem din viitoarea vizita in Romania, sa am mai multa baza foto cu Romania.
Stilul operelor lui Brancusi este inegalabil, iar felul cum le-ai pus in valoare prin aceste fotografii le face si mai frumoase si este dupa parerea noastra o dovada de apreciere, respect si omagiu adus artei.
Ansamblul de la Tg Jiu a avut numeroase probleme de restaurare, dar totusi Brancusi ar fi incantat sa vada aceste fotografii, asa cum de altfel suntem si noi.:D
2 si 7….favoritele mele…desi toate sunt superbe, m-am oprit la ele pentru ca la fel consider ca luna evidentiaza foarte mult subiectul principal al fiecarei poze…trec la catastif…..another great post…si ideea cu cartea ilustrata….subscriu la ea
Plimbarea noastra curenta la cumparaturi sau pur si simplu pentru recreere este la Tg Jiu. Defilelul este incantator mai ales primavara (anotimpul meu preferat. Am fost si la Hobita, la casa memoriala Brancusi. O sa scriu intr-o zi despre asta pe blogul meu. Mi-ai deschis apetitul. Eu am votat poza 7, Coloana infinitului este aici spte infinit.
Toate pozele sunt superbe, dar poza 7 m-a captivat din cauza coloanei care tinde spre… infinit, iar tinta pare sa fie luna.
Mai nou s-a scos o teorie conform careia in jurul monumentelor lui Brancusi se creaza campuri bioenergetice, care campuri le simti foarte bine sub poarta sarutului.
, parca simt gustul de sarmale cu racituri sau pifti cum le zic oltenii.
Fotografiile sunt superbe ca de obicei!
Ca sugestie iti spun ca ar trebui sa mergi si la Hobita unde mai exista cateva dintre sculpturile lui.
De fiecare data cand merg la tara trec si pe la Hobita (sunt numai 3 km) pentru ca e foarte multa liniste iar la vreo 50 m de casuta lui trece agale un rau, pot spune ca e locul ideal ca sa te incarci cu energie, iar gurmandul din mine nu poate sa nu spuna ca si mancarea e grozava
unul dintre cursurile care le iau la colegiu este istoria artelor si ce crezi? operele lui Brancusi sunt prezente in cateva din paginile manualului.
@ Lucia & Mateo – va multumim mult de gandurile bune si de aprecieri, ne bucura nespus faptul ca voi prietenii nostri ati prmit cu atata acldura mesajul pe care am vrut sa il transmitem cu acest post , pe langa fotografiile noastre si acela ca Brancusi a fost si va ramane un geniu ce nu trebuie uitat si ce trebuie perceput la adevarat lui valoare
@ Vali Banoiu – multumim si te tin minte cu cartea
@ Ghiocel 07 – promit ca vom vizita Hobita, multumim de sugestie, ma bucur ca este perceput mesajul fotografiilor mele – aici incepe sa devina neclar daca luna il avantajeaza pe Brancusi sau Brancusi scoate in evidenta stralucirea lunii
@ Mima – multumim, coloana arata ca incearca sa atinga luna
@ Nadi – am auzit de energiile benefice ale parcului si al fel cum am promis si d-nei Ghiocel 07, cu prima ocazie vom face cateva fotografii la Hobita , cat despre mancaruri asteptam sa va vizitam
@ alina aldrich – sa ne dai si noua informati de cum e perceput Brancusi in USA , chiar suntem curiosi
Nu pot nota fotografiile, imi cer scuze1
Brancusi este prea mare pentru a putea fi reprezentat prin fotografii.El este CEL MAI MARE! INEGALABIL!
Niciun alt sculptor, niciodata nu-l va mai putea egala. Si nici vreun alt artist plastic pamantean.Si ai uitat cea mai interesanta cugetare a marelui artist, cheia operei sale:
“NU CAUTATI FORMULE MAGICE, MISTERE, CEEA CE VA DAU EU ESTE BUCURIE PURA”
Acesta este brancusi! Simtiti cum va atrage? Unii dintre voi veti intelege poate intr-o zi si de ce?
Constantin Gaina – in legatura cu notatul fotografiilor ai dreptate ,ar trebui sa vezi cat timp mi-a luat mie sa aleg doar cateva fotografii din toate cat am facut in parc, mi-a fost foarte greu sa aleg , Brancus este intradevar un zeu al artei, tot timpul cand admir arta sa ceva te misca intr-un fel magic.
Multumim de vizita .
@ Constantin Gaina – nu e nevoie de scuze si iti multumim foarte mult pentru gandurile tale si vizita ta pe acest site, prin acest vot doar incercam sa ne imbunatatim calitatea noastra de fotografi,sa vedem cum ne percepe lumea stradania noastra fotografica, acest vot nu se refera o sec la arta Marelui Brancusi , nici nu ne-am permite vreodata sa facem o ierarhie calitativa a acestui zeu care este Brancusi. Ai dreptate NIMENI nu trebuie sa puna la indoiala Maretia Marelui Brancusi.
Cred ca ne atrage pentru ca asa cum in tot ceea ce e frumos si in arta lui si mai ales aici este o mica amprenta a Marelui Nostru Creator care trimite pe pamant din cand in cand niste mesageri pentru a ne arata Frumosul Dumnezeiesc. Sper sa nu fiu categorisit ca fanatic religios dar asta este crezul meu.
Te asteptam cat mai des pe site-ul nostru. Multumim.
Vezi, şi tu te scuzi, te temi să nu cred despre tine ca esti “fanatic reliugios” ! Nu te teme, il simţi pe Brâncuşi, poate vreodată îţi voi povesti cum m-a bucurat pe mine Brâncuşi în momentul în care l-am “prins”.
Am parcurs siteul vostru şi mi-a facut o mare plăcere. Sunteţi nişte oameni minunaţi ! Păcat că sunteţi atât de departe. Să ştiţi că fără voi ţara asta este mai goală.
Voi intra cu plăcere pe siteul vostru şi în viitor.Până atunci vă urez un an nou plin de bucurii şi dumnezeu să fie cu voi.
La mulţi ani !
P.s. Voi încerca să vă trimit o felicitare , nu ştiu dacă se poate. Este biserica mânăstirii Prislop, unde am fost în urmă cu câteva zile împreună cu un bun prieten, redactor şef la revista Meridian Românesc din L.A.
@ Gaina Constantin – ma scuz pentru cei care ma judeca mai stiu eu cum , relatia mea cu Dumnezeu nu este , si nu va fi influentata de nimeni in nici un fel. Abia astept cat mai multe vesti de la tine. Iti multumim mult de aprecieri si in acelasi timp suntem incantati ca nu suntem singuri care gandim in felul asta. VIATA ESTE FRUMOASA ! Sarbatori Fericite si Un An Nou Fericit si tot ceea ce iti doresti in viata . Bunul Dumnezeu fie cu tine, sa iti calauzeasca pasii, sa ne dea luciditatea de-a vedea ce e bine in viata, discernamantul de a urma calea cea corecta si puterea de a sprijinii Adevarul, Frumosul si Curatul ! Abia asteptam sa revedem manastirile din Romania.
mia placut tot ce a lucrat Brincus si cam atit
@ dea – tuturor ne place Brancusi si e un lucru mare sa putem admira creatiile lui. Multumim de vizita si te ami asteptam pe la noi.
Cunosc bine lucrarile lui Brancusi si cred ca-l cunosc si pe el…Intotdeauna am ramas uimit in fata lucrurilor -lucrarilor-care au iesit de sub mana unui om.Cred ca aceasta uimire a mea isi are originea in uimirea generala a omenirii pusa in fata adevaratei Arte.Pentru ca Arta=Creatie=Facere.Pentru ca Facerea apartine Divinitatii si discipolilor sai.Brancusi a fost si el unul dintre cei pe care Divinitatea si-a pus Mana si el stia lucrul acesta.Bine era sa fi invatat ceva din greselile pe care le-am facut,ca natie,in ceea ce priveste fiinta lui Brancusi! Dar…
@ Bogdan – multumim de vizita si asa cum am zis si mai devreme , eu personal cred ca Dumnezeu l-a trimis pe pamant sa ne mai sensibilizeze si sa ne dea arta lui, chiar daca nu stiu daca suntem sau am fost pregatiti sa o percepem la adevarata sa valoare.